TEST: Nissan X-Trail – X-Factor varianta japoneză

,

Despre actualul Nissan X-Trail este „puțin delicat” să vorbești, mai ales dacă ai avut de-a face și cu generația anterioară. Trecerea de la un veritabil cal de povară, dar cu ceva accente de „style”, la cochetul crossover de acum este o schimbare considerabilă.

Pe scurt, caroseria a făcut un mare pas de la capitolul utilitar la cel șic adaptat vieții de oraș și care are un număr mare de adepți din diverse segmente sociale și profesionale. Alura înaltă, dar care combină elementele de SUV, monovolum și sport wagon îl transformă într-un veritabil exponent al familiei moderne. Adică vorbim despre o lungime de 4.690 mm și un ampatament de 2.705 mm și ai la dispoziție un portbagaj de 565 de litri, măsurați până la limita banchetei. Așa că mai este destul spațiu până la plafon și, în plus, aveți podea dublă! Iar pentru cei care au îndoieli privind dimensiunile de oraș, Nissan X-Trail este mai scurt decât un Passat cu aproape 8 cm și are raza de bracare de 5,6 m.
Interiorul este cel care va aduce argumentul forte pentru amatorii de SUV-uri, dar care își petrec majoritatea timpului în oraș. Scaunele din piele și bordul sunt în două culori, crem și gri, iar spațiul pentru picioare al ocupanților banchetei permite unor persoane de peste 1,85 metri să călătorească confortabil indiferent de distanță, chiar dacă șoferul și pasagerul din dreapta au dimensiuni similare. De altfel nivelul de echipare a fost „cel mai cel” dintre cele patru, adică Tekna.

Poziția înaltă de la volan poate fi considerată un avantaj, alături de garda la sol. O veți privi cu alți ochi atunci când aveți parte de „înghesuieli” și borduri înalte. Cel de la volan are două zone de interes. Prima este dată de panoul de bord unde, între „ceasurile” analogice ale turometrului și vitezometrului, se află un ecran digital, care afișează datele necesare călătoriei. Volanul devine un veritabil centru de comandă pentru setările acesteia. Adăugați aici și panoul din stânga volanului, cu o serie de comenzi cum ar fi cele pentru funcția start/stop sau condusul eco. A doua zonă este cea dată de displayul central care se „ocupă” de media, conectivitate, navigație și mai ales de camerele care oferă o vizibilitate de 360 de grade. Iar punctul sensibil, la care puțini cred că vor rezista este uriașul plafon panoramic. Și, apropos, am spus că partea de sound poartă semnătura Bose?
Pe drum descoperiți că dCi-ul de 2,0 litri, 177 CP și un cuplu motor maxim de 380 Nm este cam tot ce-și poate dori un amator de drumeții în care să folosească și tracțiunea integrală. Varianta de cutie CVT X-Tronic este mulțumitoare oricum ai da-o, fie că ești un începător sau veteran în ale șofatului, dar preferi o modalitate foarte confortabilă să conduci și fără bătăi de cap, mai ales când ai comenzile cutiei de transfer la îndemână, în spatele schimbătorului de viteze. Iar cei 210 mm ai gărzii la sol sunt suficienți să evoluați în diverse condiții de rulare, mai puțin confortabile. Partea cu consumul mediu pentru drum lung a fost aproape de 8 litri, în regim de croazieră și fără „bruscări” de turații, în timp ce pentru oraș, în varianta eco, am scos spre 11,5 litri, dar cu multe plecări de pe loc. Ce vreți, este totuși un 2,0 litri și turbo pe deasupra… însă atunci când „apucați” pe drumurile cu șleauri și pante ceva mai pronunțate vă lămuriți automat că a fost alegerea potrivită.
Și încă ceva: mi-a plăcut mereu că poți deschide ușa portbagajului mișcând piciorul pe sub parașocul din spate. Am văzut-o și la Ford Kuga. Totuși, cred că Nissan X-Trail nu m-a simpatizat prea mult, pentru că a trebuit să fac ceva echilibristică cu cumpărăturile în brațe până l-am convins să deschidă portbagajul. Și, ciudat, la nevastă-mea a mers de fiecare dată din prima.

Text / Foto: Radu BUHĂNIŢĂ

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


− 1 = trei