Romanian Roads Luxury Edition 2020

,

În anul 2019 am participat la prima ediție Romanian Roads. Un tur în care am parcurs cele mai frumoase drumuri din România. În ediția din 2020 s-a pus accentul pe șase automobile de lux și cele mai frumoase locuri din România.

2020 a fost un an dificil pentru toată lumea. Evenimentele au avut de suferit, au fost amânate sau anulate. Programat inițial pentru primăvara acestui an, Romanian Roads Luxury Edition 2020 a fost amânat din cauza pandemiei virusului SARS-CoV-2 și a putut fi organizată abia în toamnă.
Spre deosebire de ediția de anul trecut, când am pus la încercare șase automobile sportive pe cele mai frumoase drumuri din țara noastră, de data aceasta organizatorii au schimbat puțin optica. Au fost alese șase automobile din segmentul lux/premium, iar traseul de șapte zile a vizat câteva dintre cele mai frumoase locuri din România.
Mai întai să prezentăm protagoniștii.
1. Audi Q8 55 TFSi a fost modelul care a reprezentat compania germană din Ingolstadt. Este vârful de gamă din segmentul SUV full-size, cu excepția versiunilor performante SQ8 și RSQ8.
Audi Q8 face parte din oferta Audi din 2018, când a devenit modelul de top alături de modelul Q7. Cu o lungime de aproape cinci metri, mai precis 4.968 mm, și o lățime de 1.995 mm, Audi Q8 este un SUV full‑size. Ampatamentul este de 2.995 mm, iar masa proprie depășește două tone. Deși înrudit cu modelul Q7, Audi Q8 are un stil de design mai futurist și o siluetă fluidă, chiar dacă nu este un SUV coupe după modelul perechilor de modele Q3/Q3 Sportback sau Q5/Q5 Sportback. Modelul a fost echipat cu motorizarea V6 turbo de 3,0 litri, cu sistem mild hybrid, ce oferă 340 CP între 5.000 și 6.400 rpm și un cuplu motor maxim de 500 Nm disponibil între 1.370 și 4.500 rpm.
2. Lexus RX450h, SUV-ul hibrid din Japonia, singurul model prezent ce a folosit un sistem hibrid clasic de propulsie. Acesta este format din motorul V6 de 3,5 litri și două motoare electrice, câte unul ­pentru fiecare punte. Puterea totală a sistemului este de 313 CP.
3. BMW M850i Cabriolet, decapotabila de lux din oferta constructorului bavarez. Versiunea M850i xDrive folosește un propulsor V8 ce dezvoltă 530 de cai putere și un cuplu de 750 Nm.
4. Mercedes-AMG G63. SUV-ul clasic cu forme rectangulare a venit în versiunea sa de top: G63. Acesta este echipată cu propulsor V8 biturbo de 4,0 litri trecut prin atelierele celor de la AMG. Puterea dezvoltată este de 585 CP și 850 Nm.
5. Porsche Macan GTS, SUV-ul de dimensiuni medii ce folosește puternicul motor V6 biturbo de 380 CP.
6. Volvo XC90 T8, nava amiral din oferta suedezilor de la Volvo a fost singurul plug-in hybrid prezent la turul Romanian Roads Luxury Edition. Acesta folosește un motor twincharged de 2,0 litri și un motor electric pentru un total de 390 CP.
Start
Caravana a pornit din București, iar prima oprire a fost la Conacul Manasia, aflat în județul Ialomița, lângă Urziceni. Este un loc devenit monument istoric Clasa A, de importanță națională. Originile sale datează încă de la mijlocul secolului XVII și se legă de familia Cantacuzino și de Alexandru Vodă Ipsilanti, domnitorul Munteniei și Moldovei. Conacul actual a fost construit la începutul anului 1899, la cererea lui Ion Hagianoff, fost ministru de externe bulgar, refugiat în Principatul Românesc din motive politice.
De la Manasia am continuat spre Buzău și am început să urcăm spre Brașov prin Valea Siriului. Finalul primei zile a fost la Tălișoara, județul Covansa.
Ziua a doua ne-a purtat din Covasna către județul Mureș. Am tranzitat orașul Miercurea Ciuc și am continuat către pasul Praid-Sovata, unul dintre drumurile noastre preferate. Acest traseu face parte din probele pe care se desfășoară Raliul Harghitei. Din păcate, ziua ne-a adus și un eveniment nefericit. Modelul Porsche Macan GTS a fost implicat într-un accident rutier după ce două alte mașini s-au lovit pe contrasens, iar una a fost proiectată în mașina noastră. Nimeni nu a fost rănit în urma accidentului, dar modelul Macan GTS nu a mai putut continua. Cei de la Porsche ne-au trimis peste noapte un Cayenne Coupe, iar programul a revenit la normal odată cu regruparea la gazda noastră de lângă Târgu Mureș.
Ziua a treia ne-a dus către una dintre cele mai frumoase zone din România. Din Ogra, județul Mureș, am pornit către alt castel. În județul Alba, pe „drumul vinului” ce șerpuiește pe lângă râul Târnava, există Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Uitat pentru multă vreme, aproape distrus pe vremea comunismului, astăzi strălucește ca în vremurile sale de glorie. Are patru turnuri, este construit în stil renascentist și face parte din patrimoniul unuia dintre cei mai mari producători de vin din România. Noii proprietari l-au restaurat cu respect pentru tradiția acestui loc și l-au redat circuitului turistic. De aici, am luat drumul Clujului, parcurgând cea mai nouă porțiune a autostrăzii A3. După o cină la un popularul restaurant din Cluj-Napoca, am înnoptat la unul din puținele resorturi de golf din România.
Ziua a patra ne-a întâmpinat cu ploaie și ceață, în timp ce caravana celor șase mașini de lux lăsa în spate Clujul pentru o incursiune la un conac, unde am mâncat poate cel mai bun gulaș. De aici, autostrada ne-a dus către Timișoara.
Din a cincea zi am început să ne întoarcem către București, dar nu înainte să facem o oprire la Hunedoara pentru o vizita a spectaculosului Castel al Covinilor.
Prima fortificație de piatră de la Hunedoara a fost datată de majoritatea cercetătorilor în secolul XIV, dar există specialiști care atribuie castrul regal primei jumătăți a secolului XV. Din 1440, Iancu de Hunedoara inițiază o serie de construcții de mare amploare și este vizată transformarea cetății într-un castel. Apar turnurile circulare și rectangulare, primele dintre acestea fiind o noutate pentru arhitectura militară din acea perioadă a Transilvaniei. Prima parte a lucrărilor se încheie în 1446 și coincide cu momentul în care Iancu de Hunedoara devine guvernatorul regatului Ungariei.
Castelul este astăzi într-un proces de restaurare, dar poate fi vizitat.

De la Hunedoara, am pornit către Alba Iulia, unde aveam să rămânem peste noapte într-unul dintre cele mai occidentale locuri din România, un golf club unde pasionații acestui sport au la dispoziție un traseu complet cu 18 găuri și 15 vile cu până la șase camere fiecare.
Penultima zi ar fi trebuit să fie rezervată traversării celebrei șosele montane Transalpina. Vremea nefavorabilă a dus însă la închiderea acestui drum și astfel am ales o serie de drumuri secundare din județele Alba și Sibiu unde am descoperit o mică Elveție.

Ne-am îndreptat prin ceața lăptoasă a dimineții către Hăpria și Ghirbom pe drumul județean 107 și apoi 106L. Drumul secundar șerpuiește pe o serie de mici dealuri, trece prin două sate adormite numite Vingrad și Șpring, pentru ca apoi să intre într-o superbă pădure colorată în ruginiu. Drumul este presărat cu ace de păr, iar motoarele au fost turate cu moderație, pentru că ceața deasă încă punea probleme de vizibilitate. După Roșia de Secaș, perspectiva se deschide, dealurile sunt animate de văcuțe în țarcuri, iar senzația este că ai ajuns în Elveția.
Am trecut apoi prin celebrul oraș Copșa Mică, cândva cel mai poluat oraș din Europa, unde natura și-a reintrat în drepturi și apoi spre Sibiu, trecând pe lângă cetatea de la Slimnic. După clasica trecere pe Valea Oltului și un prânz la Râmnicu Vâlcea am mers către gazda noastră din ultima seara de Romanian Roads, un conac de lângă Horezu, județul Vâlcea.
Conacul lui Maldăr este o veche culă oltenească ce păstrează intacte toate detaliile arhitectonice ale acestora: zidurile groase, exteriorul văruit în alb maiestuos, turnul înalt și scările interioare, ieșirile „de taină” și mai ales cerdacul cu arcade, aflat pe toată fațada catului superior. Cu un istoric de peste trei secole, culele erau inițial locuințe boierești fortificate, construite pentru apărarea în fața invaziilor turcești.
Ultima zi a turului ne-a dus de la Conacul lui Maldăr spre București, via Dealul Negru și autostrada A1. Finalul a avut loc la Palatul Știrbey din Buftea. Domeniul se află la mai puțin de 20 kilometri de centrul Bucureștiului și între zidurile sale se află palatul ridicat de Alexandru Știrbey în 1864, Capela Sfânta Treime realizată în stil neo-gotic și turnul de apă construit după proiectele lui Anghel Saligny.

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


7 + cinci =