RAR Voluntari: Octavian Datculescu – Profesia ca o pasiune

,

A făcut primul pas în curtea Registrului Auto Român acum mai bine de 20 de ani și se consideră un om norocos pentru că a avut șansa să lucreze într-un domeniu care implică o multitudine de discipline. Despre ce înseamnă acest fapt ne vorbește ing. Octavian Datculescu, șeful Compartimentului Cercetare pentru Protecția Mediului.

Auto Test: Înainte de toate, puteți să-mi povestiți cum ați ajuns inginer?
Octavian Datculescu: …Bună întrebare! Când aveam cincisprezece ani aveam o mare pasiune pentru biologie, mai ales pentru păsări și ornitologie, iar la vremea respectivă, era prin anii ’75-’76, un vecin, care era inginer în domeniul transporturilor, de material rulant și cale ferată, mi-a arătat o planșă mare cu o locomotivă foarte frumos desenată, cu secțiuni, cu sisteme de tracțiune și mi-a zis: „Uite, este o profesie frumoasă! Tu ce vrei să te faci? Păsărar?… Când poți să devii inginer în transporturi, să înveți despre mecanisme de mașini…”. Așa erau vremurile atunci, când oamenii se împărțeau în două categorii: ingineri și alte categorii sociale… sau ceva de genul acesta. Până la urmă nu am rezistat tentației, mai ales că mă descurcam foarte bine cu matematica și fizica, nu numai cu biologia și istoria, și în general cu științele umaniste. Am ales lumea automobilelor, și nu regret, pentru că mi-a plăcut! Sunt sisteme tehnice complete unde trebuie să stăpânești un domeniu complex. Asta chiar dacă am avut și alte pasiuni, de exemplu pentru artă, muzică, istorie, filosofie, geografie, pentru cultură în general.
Auto Test: Acum mai aveți timp pentru ele?
Octavian Datculescu: Îmi fac timp și acum pentru că te lovești oricum de toate acestea lucrând în cercetare.
Auto Test: Și cum v-ați hotărât să urmați această cale?
Octavian Datculescu: Am lucrat trei ani de zile în producție, în perioada de stagiatură, între 1985 și 1988, la ARO Câmpulung Muscel. Acolo mi-am dat seama de realitățile construcției de automobile și a fost o perioadă extrem de interesantă. Așa că următorul pas l-am făcut în proiectare. Având repartiție dublă, pentru că am terminat cu o medie foarte bună, am fost repartizat în cercetare-proiectare și am reușit să ajung la Institutul Politehnic București unde am lucrat opt ani în cadrul unui colectiv care aparținea de Institutul de Autovehicule Rutiere – S.C. INAR S.A. Brașov, pe partea de proiectare și concepție de camioane. Iar noi, cei de la Politehnică, ne ocupam în special de partea de măsurători de zgomot, vibrații și poluare (acustică și mai târziu, chimică). Atunci am avut primele colaborări cu Registrul Auto Român, care abia se înființase, iar acum am 29 de ani de experiență în cercetare.
Auto Test: Când ați ajuns la RAR?
Octavian Datculescu: …După opt ani, în martie 1996, însă am început primele colaborări din 1993. Și nu regret deloc acest mare pas. Nu a fost surprinzător pentru că știam fostul ICPTT încă din anii ‘80, când eram student, așa că a fost o alegere în deplină cunoștință de cauză, mai ales că aveam deja prieteni și colegi care lucrau la RAR încă de la înființarea sa. A fost, de fapt, o integrare foarte ușoară. Și astfel au trecut 21 de ani și trei luni de când lucrez în cadrul Departamentului de cercetare al RAR.
Auto Test: Vă mai aduceți aminte cum a fost prima zi?
Octavian Datculescu: …Îmi aduc aminte că am găsit oameni deosebiți, cum este fostul meu șef, d-nul inginer Ion Moscu, care m-a apreciat foarte mult la vremea aceea. Din 1999 am devenit șeful Colectivului de Cercetare Poluare Chimică. Preluasem zestrea mea de cercetări de la Politehnică din colaborarea cu RAR și în domeniul zgomotelor și vibrațiilor, și ulterior pe partea de poluare chimică cu inventare de emisii poluante pe care le-am continuat sub egida instituției. Departamentul era structurat pe compartimente, iar acestea aveau diverse colective cu specializările respective. La ora actuală departamentul este împărțit în două compartimente: cercetare pentru protecția mediului, la care eu sunt responsabilul, șeful sau cum se spune în engleză „head of” (râde!) pe partea de concepție și orientare din punct de vedere profesional; iar celălalt compartiment este cel de cercetare pentru securitate rutieră. Mai există și un al treilea care a fost înființat și urmează să se definitiveze și care se va ocupa de statistică și expertiză tehnică.

Octavian Datculescu alături de colegii din Compartimentul Cercetare pentru Protecția Mediului.

Auto Test: Cum a evoluat activitatea departamentului?
Octavian Datculescu: Noi am lucrat într-un mediu concurențial tot timpul, iar rolul nostru era să obținem contracte la care se adăugau, desigur, și activități de rutină. De aceea ne-am format un colectiv foarte flexibil.
Ce aș vrea să subliniez este multidisciplinaritatea colectivului nostru, care poate părea „exotică”, dar necesară pentru activitatea noastră. Și să vă exemplific: eu sunt inginer cu specializarea autovehicule rutiere, am o colegă care este fizician cu specializarea fizica atmosferei și poluare. Un alt coleg a făcut energetică, tot în cadrul Politehnicii, cu specializarea ingineria mediului, altul a făcut știința materialelor și mai avem și un tehnician care ne ajută la montarea aparaturii. Cu alte cuvinte suntem variați ca specializări, dar așa am fost întotdeauna, tocmai ca să putem aborda oricare aspect legat de activitatea noastră.
Auto Test: Știu că a existat o evoluție în cercetare din punct de vedere al poluă­rii. Puteți să punctați câteva repere?
Octavian Datculescu: Este bine că ați întrebat. Când am venit eu, în anii ’90, se simțea o mare lipsă de mijloace tehnice. Apoi a fost integrarea în Uniunea Europeană și obligativitatea dotării cu aparatură atunci când posibilitățile materiale au crescut. Dar pasul important a fost în know-how-ul din partea științifică. Cum la vremea respectivă internetul era la început și practic nu exista, trebuia să mergi la biblioteci, să-ți procuri materiale și să te documentezi, nu aveam modele de calcul și trebuia să vedem ce au făcut alții, ca să nu reinventăm roata. A fost o perioadă eroică în care mergeam spre o cercetare fundamentală, dacă pot s-o numesc astfel. Mai exact ceva între cea aplicativă și cea fundamentală. Și cu toate acestea am obținut performanțe remarcabile la vremea respectivă. De exemplu, în 1999 a avut loc Forumul Român al Mediului la care am fost invitați să participăm la un concurs de proiecte pentru institute de cercetare din România, în domeniul protecției mediului, și pe care l-am câștigat, chiar dacă a avut și participare internațională. Este cu atât mai meritoriu cu cât noi nu eram institut de profil, ci doar un colectiv al unui departament care a reușit să câștige un asemenea proiect de mediu. Apoi am obținut diploma de excelență în cercetare din partea Guvernului României, ceea ce este foarte onorant pentru noi, și ne-a fost înmânată de primul ministru de la acea vreme, domnul Mugur Isărescu, în perioada 1999-2000. Au fost momente de vârf, de recunoaștere la nivel național a activităților noastre.
A urmat în perioada 1999-2001, de data asta în nume propriu, dar având girul instituției noastre, când am participat la un exercițiu european în perioada preaderare (European group of the Podbielskistrasse Exercise), alături de multe instituții și persoane de renume. Am obținut aprecierea și confirmarea europeană cu un model pe care l-am dezvoltat ulterior, denumit TRAF 3.0, referitor la factorii de emisii poluante și dispersia particulelor în traficul stradal.
Auto Test: Ce a însemnat întreaga conjunctură pentru dvs?
Octavian Datculescu: A fost o implicare totală. Pentru mine profesia nu însemna obligația zilnică să merg la serviciu, ci o pasiune. Era modul meu prin care mă exprimam. Sunt un om norocos pentru că am avut șansa să lucrez în domeniul care mi-a plăcut, m-a interesat și mai ales pentru că presupunea această multidisciplinaritate, așa cum am spus mai devreme. Erau elemente și de biologie, chimie, de fizica atmosferei, de poluare și de meteorologia poluării atmosferice care depășesc statutul inginerului mecanic de autovehicule rutiere.
Ce înseamnă, în momentul de față, poluarea în România privită prin prisma compartimentului dvs.?
Ne ocupăm de două aspecte fundamentale ale poluării legate de transportul rutier: este vorba de poluare chimică și poluare acustică sau fonică. Referitor la poluarea chimică ne-am ocupat de inventare de emisii folosind un program cu care am fost pionieri în România, prin ‘93-94, și se numește COPERT (Computer Programme to Calculate Emissions from Road Transport). Este un program dezvoltat sub egida Uniunii Europene care permite să faci intercompararea rezultatelor, adică să obții folosind aceeași metodologie și să poți compara rezultatele cum ar fi în cazul poluării din România, Ungaria, Germania, Polonia etc.
Apoi ne ocupăm de măsurători de poluare cu ajutorul aparaturii pe care o avem la ora actuală în autolaboratorul nostru. Este dotat cu mai multe analizoare de poluanți și cu microstație meteo, mai ales când vorbim despre imisie. Dacă până acum ne-am referit la emisie, adică la tot ce este evacuat în atmosferă pe țeava de eșapament, imisia se referă la ce resimte omul la nivel olfactiv și îl afectează în mod direct. Practic, ne interesează calitatea aerului, mai exact concentrația de poluanți din atmosferă. Deci, este vorba de impactul asupra calității aerului cu repercusiuni asupra mediului și asupra factorului uman.
La fel este și la zgomot. Cel de care ne ocupăm este zgomotul ambiental, mai ales când îl resimte omul. La fel ca atunci când este vorba de o imisie de poluanți din atmosferă, dincoace este vorba de o imisie sonoră, de exemplu ce zgomote resimte omul din casă din diverse surse. Pentru asta sunt norme naționale și normative care limitează poluarea și care sunt în totalitate armonizate cu cele europene. Am participat la multe lucrări cu companii și regii autonome de la noi cum ar fi Administrația Națională de Meteorologie, cu RATB pe partea de dezvoltare durabilă de transport urban, cu firme private și cu primăria Municipiului București la realizarea hărții acustice în 2007, prima de acest gen. La fel s-a făcut și în aglomerările urbane, cele cu peste 250.000 de locuitori și toate conform cerințelor europene.
Vă mulțumesc pentru timpul acordat!

Interviu şi foto realizate de Radu BUHĂNIŢĂ

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


2 + sapte =