Mircea Panaitescu: Motociclist la 91 de ani

,

„Cred că sunt cel mai bătrân motociclist din țară”, îmi spune zâmbind Mihai Panaitescu. Are 91 de ani și călătorește foarte des cu motocicleta, merge la evenimente și întruniri moto, chiar dacă drumurile nu sunt deloc scurte. În ataș, de fiecare dată, urcă prietena lui de 67 de ani care îndeplinește cu mult sârg rolul de copilot.

Auto Test: Cine v-a transmis acest „microb?
Mircea Panaitescu: L-am „dobândit” de la un amic, în anul 1957, care avea o motocicletă Simson și, practic, de la el am prins această pasiune. După câteva luni mi-a vândut motocicleta, care avea doar 3.000 de kilometri și singur, prin pădure la Băneasa, am învățat să conduc. Examenul l-am luat tot în 1957, din prima încercare. Poate că Dumnezeu m-a înzestrat cu anumite calități ­pentru că merg foarte ușor cu motocicleta, chiar și atunci când îi pun ataș și remorcă.
Auto Test: Ați avut mașină sau motocicletă în familie?
Mircea Panaitescu: Nu, dar sunt pasionat de mașini și motociclete încă din copilărie. M-am născut la Moreni, în martie 1930, unde tata muncea ca distilator la o schelă petrolieră. Nu prea mi-au plăcut cărțile, dar eram fascinat de mașinile de la firma la care lucra tata. Țin minte că, atunci când mergeam cu autocarul la rafinărie, cea mai mare bucurie a mea era atunci când mașina făcea pană, pentru că îmi plăcea să văd cum lucrează șoferul să rezolve problema.
Auto Test: În afară de motocicleta Simson, pe care ați cumpărat-o de la prieten, ați mai avut și altele?
Mircea Panaitescu: (Râde) Am avut câteva, că pasiunea este mare… În anul 1972 mi-am cumpărat tot un Simpson, iar după aceea mi-am luat un Moto Guzzi, de 750 de cmc, scumpă, dar foarte frumoasă și fiabilă. Aceasta nu avea ataș. La 83 de ani mi-am dat seama că nu mai vreau să merg singur în excursii și am decis să-mi iau una cu ataș… așa am ajuns la Ural, de 750 de cmc.
Auto Test: Știu că este o motocicletă destul de greu de achiziționat…
Mircea Panaitescu: Adevărat, a fost o mică aventură: am făcut comandă la un dealer din București și am plătit jumătate din suma totală de 14.500 de euro. Acesta a făcut comandă la o firmă din ­Austria, singurul dealer european la vremea respectivă care aducea aceste motociclete din Federația Rusă. Eu am făcut comanda în februarie 2015 și mi-a ajuns la Constanța, pe platformă, două luni mai târziu. De atunci am făcut 35.000 de kilometri.
Auto Test: Ați avut incidente serioase pe două roți?
Mircea Panaitescu: Nu am avut accidente serioase, dar este adevărat că am mai căzut și că am mai și zgâriat-o. Nu a fost nimic grav, m-am ridicat și mi-am văzut de drum.
Auto Test: Care ar fi rețeta acestor călătorii fără emoții?
Mircea Panaitescu: Este foarte important să nu amesteci drumurile pe motocicletă cu băutura. Dacă ai băut, a doua zi nu te urci în șa. Eu, la vârsta mea, 91 de ani, beau în fiecare zi un pahar de vin și un păhăruț sau două de țuică, dar pe al treilea niciodată. Și, foarte important, pentru siguranță, este bine să nu mergi tare. Viteza mea de croazieră este între 80 și 90 de kilometri la oră. Cu mai mult nu merg. Am fost în Austria la întrunirea europeană a motocicletelor comuniste și nu am trecut de 90 km/h nici pe autostrada lor, unde se merge foarte tare și dacă ai sub 80 km/h te scoate de pe șosea. Eu eram cel mai bătrân dintre toți! Țin minte că m-a plouat și în gură, dar nu m-am dat bătut. Când merg la întâlnirea motocicletelor comuniste, mă așez într-un loc mai retras, dar la mine este „pelerinaj”. Unii vor să vadă motocicleta, dar altora nu le vine să creadă că la vârsta mea mai conduc. Toți mă întreabă „care este secretul”… Și eu le răspund că una dintre poruncile din Biblie, cea care vorbește ­despre cumpătare.
Auto Test: Alte sfaturi nu există?
Mircea Panaitescu: Pare puțin, dar este complicat. Să-ți mai spun ceva… Nu am fumat niciodată, nu pentru că mi-am impus să trăiesc mult, dar nu s-a lipit de mine. Dacă aveam o parteneră și mergem la restaurant mai pufăiam câte una, dar dacă nu mi-a plăcut am zis să nu stric orzul pe gâște. Tot ce am făcut, am făcut cu măsură. Eu sunt nepot de preot, dar nu mă dau mare credincios în fața lui Dumnezeu, chiar sunt destul de păcătos… Dar faptul că trăiesc i se datorează lui Dumnezeu. Mi-a făcut tinerețea la bătrânețe.
Auto Test: Cum vă pregătiți pentru drum?
Mircea Panaitescu: Eu când plec la drum pun în ataș sau în remorcă tot ce îmi trebuie: cort, ladă frigorifică și scule. La hotel nu am stat niciodată pentru că nu îmi permit. Merg foarte des prin ploaie și prin frig. Acum doi ani am plecat la drum, în ajun de Crăciun, pe ger, dar nu am avut probleme pentru că am echipament foarte bun: pantaloni din material matlasat, până la gât, cu întărituri la coate și la genunchi, geacă din piele bună. Nu am răcit nicio­dată pe motocicletă.
Auto Test: Am văzut că nu plecați singur la drum…
Mircea Panaitescu: (Zâmbește) Eu am făcut 35.000 de kilometri cu această motocicletă, dar nu am mers nici măcar 10 kilometri singur, pentru că vine și prietena mea cu mine. Suntem prieteni, în ciuda faptului că între noi este o diferență mare de vârstă, dânsa are 67 de ani și eu 91. Ne cunoaștem doar de șase ani, deși am stat în același cartier, foarte aproape unul de celălalt, și avem o relație frumoasă. Avem tot ce ne trebuie și nu suntem datori nimănui… Nu are permis, iar dacă mă duc la un magazin să cumpăr ceva și cineva nu poate să treacă de motocicletă, o împinge, ca să elibereze drumul, că nu știe să conducă. Când mergem în călătorii și fac o greșeală, imediat mă bate pe picior. Este și cel mai bun copilot și mă atenționează ori de câte ori nu o iau pe traseul potrivit. Mie mi-a murit soția în anul 2005, ea fost inginer petrolist și a lucrat la Constanța. Din păcate, din cauza problemelor cu glanda, s-a îngrășat, iar kilogramele în plus i-au adus multe probleme de sănătate și mulți ani a mers doar în căruciorul împins de mine. Atunci am stabilit că cel care rămâne în viață o să meargă să locuiască la cămin și așa am făcut: am vândut apartamentul și m-am dus la cămin. Din anul 2013 am stat acolo, doar că acum, cu pandemia asta, nu mă lăsau să ies și mie asta nu-mi place, așa că de aproape doi ani m-am mutat în apartamentul prietenei mele.
Auto Test: Ați transmis mai departe, în familie, pasiunea pentru motociclete?
Mircea Panaitescu: Nu! Eu am avut o fată, care s-a născut în anul 1954 și care a murit acum șapte ani, și am un băiat de 63 de ani. Băiatul a fost mai răzvrătit! Pe timpul lui Ceaușescu s-a certat cu toată lumea și a plecat în Olanda, unde a renunțat la cetățenia română. După 12 ani a plecat în America și lucrează în domeniul IT la o mare firmă din Munchen, care are un nucleu în orașul Pittsburgh. Pe tinerii răzvrătiți, pe vremea lui Ceaușescu, îi aresta securitatea. Eu nu știu cum reușea sau ce relații avea că după ce îl ridicau, de aflai și de la Europa Liberă că l-a luat securitatea, îi dădeau drumul și nu îl arestau. Nu știu cum și nu știu de ce. Nu am relații cu el, iar acum este la București, cu soția și copilul, dar nu m-a sunat să ne vedem, deși m-a contactat înainte să vină în România și mi-a spus că ar vrea să ne întâlnim. Dacă nu mă sună, nu mă duc să-l văd, deși știu unde este…
Auto Test: Ce drumuri cu motocicleta mai plănuiți?
Mircea Panaitescu: Vreau să plec la Rădăuți, la domnul Șcheul, care are o expoziție de motociclete. Găsește o rablă și o face mai frumoasă decât atunci când a ieșit pe porțile fabricii. Are modele și de aproape o sută de ani. Este și proprietar de avion și s-a dus cu el până în Austria, să aducă o motocicletă pe care a recondiționat-o și care pornește acum la prima pedală. Eu am fost la o expoziție din Germania și am găsit acolo niște fiare ruginite, pline de ulei și praf, în vreme ce motocicletele domnului Alexandru Șcheul arată impecabil. Are și motocicleta lui Nicu Ceaușescu. Omul este pasionat. Foarte pasionat!
Auto Test: Văd că sunteți în formă bună…
Mircea Panaitescu: Deși sunt cel mai în vârstă motociclist din țară?
Auto Test: Mă gândeam să spun „cel mai experimentat”…
Mircea Panaitescu: (Râde și răspunde fără ezitare) Nu, este adevărat, sunt bătrân. Hai să-ți spun de ce cred eu că mă simt atât de bine… Fac în fiecare zi niște exerciții de gimnastică, înainte existau niște cursuri „pentru muncă și apărarea patriei” și de acolo le-am învățat. Am făcut aceste exerciții și când am avut probleme, și când nu am avut ce să mănânc. Și, este adevărat, am mers mult și pe bicicletă. Nu țin regim, mănânc orice… Faptul că nu am căzut psihic este numai mâna lui Dumnezeu. El mi-a ținut mintea în bună stare. Sunt în deplinătatea facultăților mintale și mă mișc destul de bine, nu ca la 15 ani, dar, ca să vă dau un exemplu, săptămânile trecute am fost de la Constanța până la Tecuci dintr-una, aproape patru sute de kilometri. În țară nu cred să mai fie vreun motociclist activ de vârsta mea, care să meargă prin hârtoape la toate întâlnirile.
Auto Test: Care este sentimentul pe care îl aveți la aceste întâlniri?
Mircea Panaitescu: Cei care sunt pasionați de motociclete se ajută foarte mult între ei. Noi, motocicliștii, ne salutăm, nu i-am văzut pe cei din mașină să facă asta, ridicăm mâna sau piciorul. Dacă suntem în pană, tragem pe dreapta și punem casca lângă motocicletă și este imposibil ca un alt motociclist să nu se oprească, să dea o mână de ajutor. Între noi există o solidaritate extraordinară. Când suntem la întâlniri, dacă se strică o motocicletă, toți sărim să dăm o mână de ajutor și ne ducem și sute de kilometri ca să aducem o piesă. Asta mă impresionează, pare ceva în gena motocicliștilor.

Foto: Alex Nedelcu

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


noua − 3 =