Maramureș, țară veche, cu oameni fără pereche

,

Anul acesta, mai mult ca oricând, în vacanțe ne-am redescoperit țara. Și cum situația pe plan mondial nu pare să se schimbe prea curând, probabil ne vom petrece vacanțele în țară pentru încă câteva luni bune. Este un bun prilej să descoperiți Maramureșul, o destinație ofertantă indiferent de sezon.

Unele dintre cele mai vizitate obiective în Maramureș sunt bisericile. În fiecare sat veți găsi cel puțin o biserică de lemn, dar numai opt dintre ele au fost incluse în patrimoniul UNESCO. Biserica din Deal din Ieud este una dintre ele. Istoricii nu s-au pus de acord asupra datei la care a fost ridicată – unii spun că a fost construită în anul 1364, alții că ar fi fost ridicată 300 de ani mai târziu, de o familie de nobili ambițioși. Controverse sunt și în jurul Codicelui de la Ieud găsit în podul Bisericii din Deal, manuscris despre care unii cercetători spun că ar fi cea mai veche scriere în limba română. În cea mai mare parte a timpului ușa de lemn este închisă, dar oamenii locului vă pot ajuta să dați de persoana care are cheia bisericii – asta dacă vreți să vedeți interiorul pictat direct pe lemn, icoane vechi sau „scara dintr-un lemn” pe care se urcă în turn. Dacă alegeți să o vedeți doar din exterior, faceți un tur complet pe lângă zidul de piatră al cimitirului care înconjoară construcția.

Veți putea spune că ați mers pe Drumul Crucii, format din 14 mici construcții ce adăpostesc tablouri cu scene din drumul parcurs de ­Iisus pe muntele Golgota. Coborând înapoi în sat puteți opri și la muzeul amenajat de niște localnici în casa lor bătrânească. Veți afla cum trăiau oamenii nu cu mult timp în urmă, când în casele mici de lemn se așezau la masă și câte zece copii, veți vedea cum își țeseau hainele sau covoarele de zestre, dar și cum obțineau lâna sau cum arată „aparatul” de melițat cânepa. Casele bătrânești au rămas în picioare în multe curți din sat, chiar dacă alături au fost ridicate construcții noi și mari de localnicii care lucrează în străinătate și se întorc acasă doar de sărbători. Atunci ei se îmbracă în costume populare și așa merg la biserică duminica sau la nunțile și botezurile din sat (care, fiind foarte multe, se organizează în fiecare zi a săptămânii).


Mănăstirea Bârsana este un alt loc care atrage turiștii – dar unde și localnicii merg, duminică de duminică, la slujbe. După ce treci pe sub uriașa poartă maramureșeană de lemn ai impresia că ai intrat pe alt tărâm: biserica ce țâșnește spre cer (și care până nu demult era cea mai înaltă biserică de lemn din lume) este înconjurată de alte construcții de lemn (ce adăpostesc chiliile, atelierele sau Muzeul de icoane și carte veche) și toate sunt scufundate în flori și verdeață.
Titlul de „cea mai înaltă biserică de lemn din lume” îi aparține mănăstirii Peri din Săpânța. Cu cei 78 de metri ai săi, o turlă care se vede de la 5 km distanță și peste o mie de arbori seculari ce îl înconjoară (unii având peste 300 de ani), lăcașul atrage un număr mare de turiști, dar nu la fel de mulți ca Cimitirul Vesel.

Crucile viu colorate de aici, picturile naive ce reprezintă scene din viața celui decedat și versurile în care se vorbește admirativ sau ironic de cei care își dorm somnul de veci au făcut Cimitirul Vesel faimos în întreaga lume. Artistul Ioan Stan Pătraș, om simplu și cu frica lui Dumnezeu, a început să sculpteze cruci de la 14 ani, iar zece ani mai târziu a început să le personalizeze, încercând să nu mai privească moartea cu rigiditatea cu care suntem obișnuiți.

Sighetu Marmației este la o aruncătură de băț de Săpânța. Pentru relaxare merită să vă plimbați agale prin centrul orașului sau să mergeți la Grădina Morii, parcul uriaș care se întinde de-a lungul râului Iza, loc unde vara localnicii merg să facă baie sau plajă. Muzeul Satului este un alt loc unde puteți petrece o zi frumoasă, în aer liber. Casele de lemn, așezate de o parte și de alta a ulițelor strâmte, duc la biserică, centrul simbolic al satului.
Memorialul victimelor ­comunismului și al rezistenței, cunoscut și ca Memorialul Durerii sau Închisoarea Miniștrilor, se află tot la Sighet. În fosta închisoare au fost închiși și torturați în perioada interbelică mulți oameni importanți ai vremii. Celulele, transformate în camere de muzeu, adăpostesc obiecte, fotografii, documente și alte mărturii despre ce a însemnat regimul comunist în România. Experiența este cutremurătoare pentru vizitatorii care nu pot face mai mult decât să se reculeagă și să aprindă o lumânare în locul de rugăciune amenajat, în memoria celor care și-au pierdut viața după gratii.


Valea Vaserului este unul dintre cele mai frumoase locuri pe care le are România, iar cel mai pitoresc mod în care o puteți vizita este cu Mocănița, trenul cu aburi pe ecartament îngust care pleacă din Vișeu și se afundă în sălbăticie. Traseul de 21 de km se parcurge în mai bine de trei ore, prin păduri dese, printre stânci pe care aproape le atingi din mers și poienițe de basm, fără să treacă prin sate sau alte așezări (spre deosebire de celelalte trasee de Mocăniță din România). Odată ajunși la Paltinu veți avea parte de un adevărat festin – iar în vremurile fără distanțare socială se organiza în fiecare zi o adevărată petrecere, cu ceterași și oameni îmbrăcați în costume populare ce adunau în hore mari pe toată lumea prezentă.

Pe lângă hoteluri și pensiuni, la Maramureș vă puteți caza și în campinguri sau glampinguri.

O adevărată experiență erau, pentru turiști, și nunțile la care ajungeau să fie invitați de localnicii prietenoși. Cum familiile sunt numeroase în Maramureș și oamenii consideră că a merge la nuntă și a „cinsti” mirii este un gest normal prin care ajută o familie la început de drum, nicio nuntă nu se face cu mai puțin de 300 de invitați. Iar în așa mare adunare, oricât de timid ai fi, tot se găsește cineva să te înveselească, să te ajute să te integrezi și să te învețe să cânți „Dragu mi-i unde-am intrat / cu cine m-am adunat”.

La Certeze, familia mirelui și miresei merge la „chemat” oamenii la nuntă. Adesea invită chiar și turiștii care le ies în cale.

Foto: Sorin Toma

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


− trei = 3