Horia și Trabi, o poveste despre pasiunea pentru „mașina de carton”

,

Trabantul 601S „de Luxe” l-a întâlnit pe Horia în cel mai potrivit moment cu putință, după o lungă perioadă în care a fost abandonat și risca să ajungă o grămadă de fier vechi. După câțiva ani de muncă, mașina arată acum ca în vremurile în care era considerată unul dintre cele mai accesibile automobile din Germania de Est, în perioada comunistă. În ciuda simplității Trabantului, recondiționarea a costat peste 4.000 de euro, în condițiile în care Horia Mitru a refăcut pe cont propriu caroseria.

Eleganta „mașină de carton”, așa cum era denumită odinioară, a strâns o mulțime de curioși în jurul ei, în momentul în care a fost adusă la RAR pentru a primi mențiunea de vehicul istoric. Modest și dornic să povestească despre Trabant, Horia s-a luminat la față și, cu experiența unui veritabil inginer mecanic, a explicat cum a adus la viață mașina veche de 31 de ani. N-a fost ușor și nici ieftin, pentru că a vrut să păstreze cât mai mult din farmecul vremurilor apuse. Anvelopele, de exemplu, le-a comandat din străinătate, pentru a fi exact pe profilul celor pe care le făcea fabrica Pneumant și au costat în jur de 250 de euro.

„În momentul acesta, cu absolut tot ce am cumpărat pentru ea, mai putin tinichigeria, mașina asta costă 4.200 de euro. Atât m-au costat piesele. Am primit-o de la un prieten de familie, a fost mașina mamei lui și era într-o stare rea de tot, dar parcă a fost o întrecere cu mine, să văd dacă pot să o aduc la viață”, povestește Horia.

Și nu doar că a readus-o la viață, dar i-a dat și o strălucire aparte. Am putea spune că mașina este oglinda omului pasionat. Horia Mitru a fost ofițer de poliție și a lucrat în Direcția Generală Logistică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar de patru ani este pensionar, așa că a avut timp să dea atenție chiar și micilor detalii ale mașinii.

 

Chiar dacă acum pot stârni amuzamentul, lumina pentru compartimentul motor, trapa și sistemul cu două claxoane sunt câteva dotări ale modelului „de Luxe”, elemente care, în anii ’90, făceau diferența dintre un model standard și unul superior. Horia se amuză când povestește despre mica instalație luminoasă de sub capotă și spune că, deși este funcțională, nu luminează aproape deloc și este complet ineficientă.

„Am și băiat și fată, dar niciunul nu este pasionat de așa ceva. Îi povesteam băiatului că am urcat la Bâlea Lac cu Fiat 850 și mă întreba nedumerit câți cai are mașina. Eu nu mă grăbesc, merg de plăcere. Aș urca și cu Trabantul, pe unele viraje trebuie mers cu treapta întâi sau a doua. E privită cu bunăvoință pasiunea mea. Nu m-au oprit. Am și motociclete de epocă, restaurez pentru colegi unele modele emblematice, cum ar fi Carpați sau Mobra”, spune pensionarul în timp ce ridică din nou capota Trabantului, pentru că și-a amintit să ne arate unde va monta un „sirocou”.

Mașina are un motor în doi timp, cu doi cilindri și 26 de cai putere, cu trei cai putere în plus față de modelele anterioare. Conform fișei tehnice, „Trabi” ar putea atinge o viteză de 105 km/h, dar este recomandat să nu se depășească 70 km/h. Cei care încă mai conduc astfel de autovehicule nici nu încearcă să atingă astfel de viteze, ci le folosesc pentru parade sau pentru plăcerea de a conduce o mașină care încă întoarce priviri în trafic.

De-a lungul timpului, Horia a mai avut și alte mașini clasice: FIAT 850, FIAT 600, Dacia 1100 sau Dacia 1301. În prezent el face parte din conducerea Secției „Retromotor” a Automobil Club România și ne-a lansat invitația de a ne prezenta și motocicletele pe care le deține, în momentul în care situația va permite astfel de deplasări.

Foto: Alexandru Costea

Draga mea maşină: Trabant cu Steluță

 

 

Un răspuns

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


+ 2 = cinci