Formula 1: Regele Ayrton

,

În 1991, Formula 1 era dominată de echipa McLaren Honda în celebrele culori ale unui și mai celebru producător de tutun. Iar brazilianul Ayrton Senna obținea al treilea și ultimul său titlu de campion mondial.

În 1991, Formula 1 era un vis frumos pentru țara noastră abia ieșită de un an de zile din ghearele comunismului. Deși vecinii unguri aveau un circuit de Formula 1 încă din 1987 și au găzduit Mari Premii de Formula 1 chiar și în perioada comunistă, la noi acest lucru părea de neconceput. În 1990 și 1991, ne uitam la televizor la transmisiile televiziunii bulgare și apoi române, pentru a vedea lupta dintre Ayrton Senna de la McLaren și Nigel Mansell de la Williams.

Eu eram fascinat de Formula 1, la cei 12 ani pe care îi aveam când Senna domina sezonul 1991 din Marele Circ. Era o eră de aur în sportul cu motor, iar Formula 1 era pe atunci o încleștare a piloților, duelurile dintre rivali fiind fără egal.
În 1991, lucrurile erau mult mai simple. Un sezon avea 16 curse, spre deosebire de 23 în ziua de azi, iar monoposturile foloseau motoare aspirate de 3,5 litri. Motoriștii foloseau diverse soluții ce variau între V8, V10 sau V12, iar cutiile de viteze erau manuale.
De astfel, sezonul 1991 este ultimul în care mașina câștigătoare a folosit un motor cu 12 cilindri în V și o cutie de viteze manuală.
Actorul principal al sezonului, disputat acum 30 de ani, a fost brazilianul Ayrton Senna. Avea deja două titluri de campion mondial obținute alături de McLaren în 1988 și 1990. Era campionul mondial en-titre, iar McLaren Honda avea cel mai bun monopost din Marele Circ. Însă, rivalii de la Williams Renault se apropiaseră mult de performanțele McLaren. Britanicii aveau și un nou as în mânecă, talentatul și experimentatul pilot englez Nigel Mansell.
Mansell era în Formula 1 din 1980 și concurase alături de Lotus, Williams și Ferrari. În 1991, a revenit la Williams la vârsta de 38 ani. Rivalul său din Brazilia avea 31 de ani.
În 1991, sezonul a debutat în Statele Unite ale Amercii, pe străzile din Phoenix, un circuit stradal popular în acea vreme. Senna a câștigat din pole-position, urmat de Alain Prost (Ferrari) și Nelson Piquet (Benetton Ford).
Senna a repetat isprava în cursa de casă, disputată la Sao Paulo, în Brazilia. La final, pe podium au mai urcat italianul Riccardo Patrese (Williams Renault) și coechipierul lui Senna, austriacul Gerhard Berger (McLaren Honda).

Senna Turns In

Echipele au călătorit apoi în Europa pentru Marele Premiu al Statului San Marino disputat pe circuitul italian de la Imola. Senna a dominat din nou sesiunea de calificări și a obținut pole-positon-ul cu numărul 55 din carieră. Pista era udă înaintea startului, iar Alain Prost s-a răsucit în timpul turului de formare. După o cursă plină de incidente, Senna și-a demonstrat abilitățile pe ploaie câștigând în fața lui Gerhard Berger și a finlandezului JJ Lehto de la echipa italiană Dallara-Judd. Brazilianul a câștigat și pe străzile din Monte Carlo, după o luptă cu Mansell. Francezul Jean Alesi a completat podiumul pentru Ferrari.
Până la finalul sezonului, Senna a câștigat șapte curse, în timp ce Mansell a reușit cinci victorii. Senna a terminat pe primul loc cu 96 puncte și a devenit campion, iar Mansell a adunat 72 puncte.
1991 a fost și sezonul în care au debutat în Formula 1 Michael ­Schumacher și Mika Hakkinen. Schumacher a primit o șansă din partea echipei Jordan în Marele Premiu al Belgiei, iar Hakkinen a făcut tot sezonul pentru Lotus.

Registrul Auto Român: 30 de ani de la înfiinţare

Max Verstappen, noul campion mondial din Formula 1 | VIDEO

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


1 + doi =