Florin Răducioiu: „Prima dragoste și prima mașină nu le uiți niciodată”

,

„Aveam un poster cu tine, cât toată ușa din camera mea” spune fâstâcită, zâmbind melan­colic, domnișoara îmbujorată de la cafenea. O întâlnire cu Florin Răducioiu nu este deloc o „misiune ușoară”. Oamenii îl recunosc rapid, îl opresc pentru poze și vor să afle povestea golurilor de la Mondialul din `94. „Altul ca tine, nu mai vedem” oftează un micro­bist. Florin zâmbește și începe să povestească. Ne-a vorbit despre bucuriile şi amărăciunile din fotbal, despre cum a ajuns un copil din Colentina în echipa fantastică a lui Milan, dar şi despre femei şi maşini frumoase…

florin raducioiu (3)Auto Test: Îți mai amintești care a fost prima mașină?
Florin Răducioiu: Trebuia să fie o Dacie, am și acum acasă aprobarea semnată de ministrul de interne. Așa erau vremurile, aveai nevoie de aprobare dacă voiai să cumperi mai repede o mașină, altfel așteptai câteva luni bune. Am luat degeaba aprobarea. După câteva luni a venit Revoluția și în anul 1990 m-am transferat în Italia. Aici am primit cadou de ziua mea, de la președintele clubului AS Bari, Vicenzo Mataresse, o Lancia Ypsilon 10, un automobil micuț cu două uși.
Auto Test: Văd că zâmbești când vorbești despre ea…
Florin Răducioiu: Este ca în dragoste. Prima dragoste și primul sărut nu le uiți niciodată! Așa stau lucrurile și cu o mașină, nu o uiți niciodată (râde).
Auto Test: Aveai experiență la volan?
Florin Răducioiu: Permisul îl luasem de puțin timp, nu știam să conduc prea bine și mi-am făcut „ucenicia” pe străzile aglomerate și haotice din Bari. După ce am învățat să conduc mai bine, mi-am cumpărat un Volkswagen Corrado, o mașină puternică, sportivă, răutăcioasă. Avea o culoare frumoasă, un albastru închis superb.
Auto Test: A costat mult?
Florin Răducioiu: Oho, mult. Cred că vreo 50.000 de dolari. Fiscul italian o considera produs de lux și avea niște taxe suplimentare, destul de mari. Ce vrei, aveam 20 de ani, eram un puști! Cu această mașină, am niște amintiri grozave…
Auto Test: Povestește-ne…
Florin Răducioiu: (Râde) Am adus mașina în România și într-o zi când mă plimbam prin București am văzut, pe Bulevardul Dacia, o fată care aștepta un taxi. M-am gândit: „Wow, ce frumoasă este”! Am intrat în vorbă cu ea și m-am oferit să o conduc. Așa am cunoscut-o pe Janina Ștefan. Cred că ai auzit de ea, a fost și model. A urmat o relație foarte frumoasă, vreme de un an. Așa că această ecuație, mașini frumoase… femei frumoase, a funcționat (râde). Cu următoarea mașină, am cunoscut-o pe soția mea (râde). Ca să vezi cum este viața!

Anul 1993, Brescia. Florin Răducioiu, proaspăt proprietar de Porsche 968.

Anul 1993, Brescia. Florin Răducioiu, proaspăt proprietar de Porsche 968.

Auto Test: Ce mașină era?
Florin Răducioiu: Îmi cumpărasem un Porsche 968, o mașină foarte puternică. Era tot albastră, iar interiorul era gri. Avea faruri escamotabile, așa cum văzusem eu la Don Johnson în filmul Miami Vice.
Auto Test: Cu o mașina așa frumoasă, te integrai rapid în viața mondenă…
Florin Răducioiu: Până să mă căsătoresc este adevărat că am avut mai multe prietene și mașinile mă ajutau să fac o figură frumoasă. Cine nu face asta? Nimic nu s-a schimbat, lucrurile stau la fel și astăzi (râde).
Auto Test: Soția ta, Astrid, a fost impresionată de mașină?
Florin Răducioiu: Deloc! A fost surprinsă că aveam o mașină de „playboy”! Ei nu-i plac mașinile sportive și când am stabilit că ne vom întemeia o familie, a insistat să o vindem (râde).
Auto Test: La Milan ce mașină ai avut?
Florin Răducioiu: Echipa avea contract cu Citroen și am primit toți câte o mașină. Când am ajuns în cantonamentul de la Milanello (n.r. cantonamentul echipei AC Milan) mașinile erau în parcare și pe bord aveau câte o etichetă cu numele jucătorului care urma să o conducă. Era o mașină micuță, dar nici nu-mi trebuia mai mult pentru că stăteam foarte aproape de cantonament. Pentru distanțe lungi aveam Porsche.

Cu Hagi, la Brescia

Cu Hagi, la Brescia

Auto Test: Ți-ai schimbat prefe­rințele auto, după ce ai devenit tată?
Florin Răducioiu: Când au apărut copiii ne-am dat seama că avem nevoie de spațiu așa că am tot avut Mercedes C-Klasse. Tot Mercedes mi-am cumpărat când am jucat la Monaco, dar era vorba de un model AMG M-Klasse, o nebunie de-a mea. Era o mașină foarte puternică și după 200 de kilometri trebuia să pun benzină.
Auto Test: Și acum?
Florin Răducioiu: La Brescia nu am mașină. Stăm în centru și mă duc pe jos unde am treabă. Când plec la un drum mai lung, merg cu Astrid. Soția mea conduce un Mercedes GLA 220. Prin Bucureștiul acesta foarte aglomerat conduc un Hyundai de la sponsorul meu. Este un model break, echipat cu cutie manuală. Am devenit foarte ecologist și aș vrea o mașină electrică, după părerea mea acesta este viitorul. Anul trecut am fost în Norvegia și am văzut o mulțime de mașini Tesla. Norvegienii sunt foarte preocupați de mediul înconjurător, ar trebui să facem și noi la fel. Ar fi bine pentru noi, pentru copiii și părinții noștri.
Auto Test: Ce altă mașină ai vrea să-ți cumperi?
Florin Răducioiu: Uite… uneori, în drumurile mele prin București, în zona Barbu Văcărescu, văd destul de des o doamnă la volanul unui Trabant. Îmi aduce aminte de copilărie, mulți dintre vecinii mei aveau Trabant. Trăgeam cu ochiul la ei pentru că noi nu aveam mașină. Părinții mei au fost oameni simpli. Tata a fost electrician, iar mama a lucrat la o alimentară în cartierul Tei. Prima mașină și-au cumpărat‑o după Revoluție, am și o poză cu tata, tare mândru, lângă un Audi.
Auto Test: Ai avut incidente pe șosea?
Florin Răducioiu: O singură dată, în perioada în care jucam la Espanol. În Barcelona sunt multe străzi cu sens unic, iar o fată nu și-a dat seama că trebuie să oprească și a intrat direct în mine. M-am speriat foarte tare.
Auto Test: Soția ce spune când apeși pedala mai tare?
Florin Răducioiu: Mă ceartă și îmi spune: „Fii atent stânga, fii atent dreapta”! Ea conduce mai bine decât mine și, recunosc, parchează mai bine. Uneori, când parchez, mă apucă toate transpirațiile.

Florin Răducioiu, Gică Popescu și Ilie Dumitrescu

Florin Răducioiu, Gică Popescu și Ilie Dumitrescu

Auto Test: Înainte de 1989, fotba­liștii de la Dinamo aveau un statut…
Florin Răducioiu: Special. Poți să spui asta cu încredere, acesta este adevărul, aveam multe privilegii. Cred că cei de la Dinamo stăteau chiar mai bine decât cei de la Steaua. Aveam valută, mergeam în Occident, iar dacă aveam nevoie de ajutor nu eram refuzați. Îmi aduc aminte că toți colegii mei conduceau Dacii modificate, special aduse de la Pitești. Nea Mircea Lucescu avea o Dacie gri, metalizată, iar numărul era, nu o să uit niciodată, 2B 282.

Florin Răducioiu și Mircea Lucescu la Dinamo

Florin Răducioiu și Mircea Lucescu la Dinamo

Auto Test: A fost greu momentul în care ai plecat să joci în străinătate?
Florin Răducioiu: Am fost puțin inconștient, dar aveam o dorință mare de a mă afirma. Puneți-vă în situația mea, să te curteze Bari și Anderlecht. Erau echipe care îmi ofereau trei sau patru sute de mii de dolari pe an, la vremea respectivă erau bani foarte mulți. Aveam 20 de ani, ce era să fac? Să refuz? Poate că era mai bine să ascult sfatul lui Mircea Lucescu și să aleg Anderlecht. Campionatul italian era foarte puternic, acolo se juca cel mai bun fotbal…
Auto Test: De ce vorbești de inconștiență? Ai ajuns la AC Milan, o echipă care a fost visul multor fotbaliști…
Florin Răducioiu: Veneam de la o echipă mică și, ai spus bine, acest transfer a fost ca un vis. Nu puteam să refuz chiar dacă știam că nu o să joc prea mult. Cine ar fi putut să refuze AC Milan? Cine? Cum să refuz? Este adevărat că nu am fost titular, dar asta nu este o problemă pentru că eu mi-am știut valoarea. Am jucat vreo 10 sau 12 meciuri, am dat patru goluri și am contribuit la trei trofee: Cupa Campionilor, titlul în Serie A și Supercupa Italiei.

Răducioiu, în tricoul Milanului. Fotografia a fost realizată la meciul cu Torino, din 1993, în Supercupa Italiei. Milan a câștigat duelul cu 1-0.

Răducioiu, în tricoul Milanului. Fotografia a fost realizată la meciul cu Torino, din 1993, în Supercupa Italiei. Milan a câștigat duelul cu 1-0.

Auto Test: Cum a fost perioada respectivă?
Florin Răducioiu: A fost o mare onoare să joc la Milan. Acolo mi-am întâlnit unul dintre idoli, pe olandezul Marco van Basten. Se antrena puțin, din cauza accidentărilor, dar de câte ori îl vedeam spuneam: „Doamne, nu-mi vine să cred”! Îl știam de la televizor, îl admiram, și acum împărțeam vestiarul. Pot să spun că sunt mândru că am jucat la Milan, dar puteam să fac mai mult. Am făcut niște greșeli, iar relația cu antrenorul Fabio Capello, în ultima parte, nu a fost grozavă.
Auto Test: L-ai întâlnit pe Silvio Berlusconi?
Florin Răducioiu: A fost un șoc. A ajuns în cantonamentul echipei cu elicopterul și a venit direct la mine și la prietenul meu Brian Laudrup. A dat mâna cu noi și ne-a întrebat: „Cum vă simțiți? Sper că nu vă lipsește nimic”. Am zis: „Mamă, unde sunt”? Nu ne lipsea nimic. Aveau angajați care ne rezolvau toate problemele. Trebuia să te gândești doar la fotbal, iar Milan a fost momentul meu de vârf! În 1994 am făcut un mondial atât de bun și am înscris patru goluri pentru că am fost foarte bine pregătit de AC Milan. Sigur că nu le-am dat singur, o echipă întreagă a muncit și a alergat pentru această performanță.
Auto Test: Cum a fost aventura de la Campionatul Mondial din America?
Florin Răducioiu: A fost o perioadă superbă, nu ne venea să credem că am ajuns atât de sus. Am fost o echipă care nu avea nimic de pierdut și eram conștienți că avem jucători care pot să învingă orice adversar. Aveam o echipă bună, Mircea Sandu ne-a asigurat toate condițiile și am avut un antrenor foarte bun care a pregătit bine meciurile.

Răducioiu chinuie apărarea columbiană în meciul câștigat de România cu 3 la 1, la Mondialul din `94. Răducioiu a înscris atunci două goluri.

Răducioiu chinuie apărarea columbiană în meciul câștigat de România cu 3 la 1, la Mondialul din `94. Răducioiu a înscris atunci două goluri.

Auto Test: Dacă ar fi să mai joci încă o dată un meci…
Florin Răducioiu: (Se întristează brusc) Clar ar fi cel cu Suedia. Ne-a lipsit concentrarea și ne-au copleșit acele momente de tensiune, şase minute ne-au despărțit de o semifinală de Campionat Mondial. Nici Iordănescu nu a mai înțeles nimic. După ce Prunea a luat golul din prelungiri, trebuia schimbat cu Stelică (n.r. Bogdan Stelea). În acel moment, din punct de vedere psihic, Prunea era distrus. Dacă îl băga pe Stelică, noi îi spuneam nebunu`, eu sunt convins că ar fi reușit, ca o maimuță, să agațe măcar o minge. Nu am avut capacitatea de a gestiona acele momente. Acolo se vede valoarea unui antrenor, din păcate…
Auto Test: Cum reușeai să pleci așa rapid de lângă un adversar?
Florin Răducioiu: De la mama natură, m-am născut cu aceste „ruperi de ritm”. Ca să glumesc puțin plecam, de lângă apărător, ca un Porsche 968. Este foarte important cum te demarci în spațiile libere, să ai acel sprint de cinci sau zece metri care să te ajute să ajungi primul la minge. Sigur că trebuie să ai o tehnică foarte bună, degeaba ajungi acolo dacă nu știi să trimiți mingea în poartă. Eram un jucător care avea nevoie de spațiu.

Florin Răducioiu a răsfoit revista Auto Test Magazin și a citit rapid un articol despre un Ferrari. „Puteam să-mi iau Ferrari, banii nu erau o problemă, dar am vrut să fac lucrurile cât mai echilibrat”.

Florin Răducioiu a răsfoit revista Auto Test Magazin și a citit rapid un articol despre un Ferrari. „Puteam să-mi iau Ferrari, banii nu erau o problemă, dar am vrut să fac lucrurile cât mai echilibrat”.

Auto Test: La națională ai avut și un pasator foarte bun…
Florin Răducioiu: Hagi vedea extraordinar jocul. Era incredibil cum mă juca, avea o ușurință când pasa, imediat simțea că plec și îmi punea mingea pe tavă.
Auto Test: Am citit undeva că ai vrut să-i cumperi băiatului tău cel mare un ceas Rolex…
Florin Răducioiu: Și m-am răzgândit. Da, este adevărat. Nu voiam să-i cumpăr un Rolex foarte scump, costa în jur de șapte mii de euro. I-am luat un ceas ceva mai ieftin, am dat pe el trei mii de euro. Știi de ce m-am răzgândit? Am vorbit și cu soția mea… Este foarte important ca el să realizeze că trebuie să muncească și să-l cumpere din banii lui. Tata nu a avut posibilitatea să-mi ofere un ceas, am muncit și l-am luat din banii mei.
Auto Test: Care a fost reacția lui?
Florin Răducioiu: Superbă! A acceptat imediat și mi-a spus că a înțeles. Sunt foarte mândru de cei doi băieți ai mei. Încerc să transmit același mesaj și puștilor pe care îi pregătesc la academia Fotbal Atletico Madrid București. Copiii de astăzi se mulțumesc cu puțin, nu au spirit de sacrificiu și sunt obișnuiți să primească tot de la părinți. Este greșit acest mod de a educa un copil. Eu nu spun că nu aveam ce să mănânc acasă, dar îmi doream, de exemplu, adidași Puma. Am reușit să îi cumpăr doar după ce am muncit. Am învățat multe de la Mircea Lucescu, el spunea mereu: „Îmi place să antrenez, dar cel mai mult îmi place să educ”.
Auto Test: Asta faci tu aici?
Florin Răducioiu: Mai mult educ, decât antrenez. Crede-mă! O să zici că sunt nebun, dar asta fac. Îmi place foarte mult să am un dialog cu acești puști și să-i educ pentru că au nevoie de un punct de reper. Eu vreau să fiu acel punct de reper în perioada în care ei stau cu mine. Asta am învățat, la rândul meu, de la oamenii care mi-au transmis ceva: Mircea Lucescu, Joachim Low, Jose Antonio Camacho și bineînțeles Fabio Capello. De la ei am învățat că trebuie să muncești și să te sacrifici. Am trecut prin multe și știu că nu este suficient doar să ai talent. Deloc! Este ca în viață!
Auto Test: De ce ai ales să lucrezi la această academie?
Florin Răducioiu: Mi-am ținut promisiunea față de regretatul meu prieten, Didi Prodan. Mi-am dorit foarte tare să mă întorc în țara mea și m-am implicat în acest proiect foarte frumos. Nu este exact ceea ce vreau să fac. Eu nu vreau să antrenez, este prea târziu să merg pe acest drum. Am pierdut mulți ani pentru că am ales familia și am lăsat profesia pe locul doi. Nu-mi pare rău, a fost alegerea mea.
florin raducioiu (4)Auto Test: Și ce îți propui?
Florin Răducioiu: Suntem mai mulți colegi din „Generația de Aur” care vrem să formăm o echipă care să susțină un candidat la șefia Federației Române de Fotbal. Avem nevoie de un om pasionat care să stea mult mai aproape de fotbal. Actualul președinte, Răzvan Burleanu, a promis multe, dar lucrurile nu sunt pe drumul bun. Ne trebuie o strategie și ne vom juca șansele în mod democratic. Sper să nu fie nimic ciudat și să câștigăm.
Auto Test: Care ar fi obiectivele acestei noi echipe?
Florin Răducioiu: Vrem să „salvăm” fotbalul românesc. Nu o să fie simplu, nu avem o baghetă magică, dar sunt convins că vom aduce ceva nou. Lumea este sătulă de scandaluri și de ce s-a întâmplat în anii trecuți. Dar ce să facem? Să renunțăm, să rămânem în această situație critică și să plângem? Poate fi un nou început la anul și mi-ar plăcea să lucrez într-un departament la Federația Română de Fotbal.

«Îmi place cum miroase hârtia pe care este tipărită revista voastră, îmi aduce aminte de școală. La fel miroseau manualele de pe care învățam.»

«Îmi place cum miroase hârtia pe care este tipărită revista voastră, îmi aduce aminte de școală. La fel miroseau manualele de pe care învățam.»

Auto Test: Ce spui de echipa națională?
Florin Răducioiu: Sunt dezamăgit de cum jucăm, dar și de rezultate. Paradoxal… mai avem șanse teoretice, dar practic este un dezastru pentru că ne așteaptă câteva deplasări infernale. Mi se pare că jucătorii nu au entuziasm și motivație pentru a se lupta pentru această calificare. Sunt trist. Nu-mi vine să cred că nu batem Albania și Muntenegru, nu-mi vine să cred că jucătorii noștri nu știu să îmblânzească mingea. Nu-mi vine să cred! Nici nu eu nu am fost un fenomen, dar aveam altă capacitate tehnică. Mă uitam la Keșeru… și eu ratam, dar din două sau trei ocazii dădeam măcar un gol.
Auto Test: Crezi că a fost o greșeală aducerea germanului Cristoph Daum?
Florin Răducioiu: A fost o palmă pentru antrenorii români, au simțit că nu li se oferă încredere. Daum a fost bine primit, dar atunci când lucrurile nu merg bine este inevitabil să nu fii criticat. Olandezii și-au dat imediat afară selecționerul, grecii au renunțat la Claudio Ranieri… Daum este un pariu pierdut. Dacă nu ne calificăm o să fie un dezastru pentru fotbalul românesc.

Interviu realizat de Sorin BARBU / Foto: Bogdan PISPIRIS, arhiva Florin RĂDUCIOIU

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


× 8 = patruzeci