Există alternativă la mersul cu maşina

,

Nu aș vrea să fiu acuzat de ecologism înflăcărat când spun că restricţiile din vremea stării de urgenţă au recreat o normalitate uitată, aproape imposibil de întreţinut în condiţii de viaţă citadină „normală”.

Spun asta cu gândul la drumul de nici 9 km pe care într-o zi de vineri l-am parcurs în 73 de minute printr-un Bucureşti cu un trafic rutier paralizat… Mă mai gândesc şi la verdele curat al parcurilor care, după ridicarea stării de urgenţă, a prins multe şi diverse nuanţe, niciuna sinonimă cu curăţenia… În mod evident avem nevoie de educaţie, de bun-simţ, de disciplină. Pentru că sunt ­multe semne că ducem lipsă de aşa ceva într-o proporţie care devine îngrijorătoare. Nu este un secret pentru nimeni că, deşi au existat proiecte de fluidizare a traficului (considerat unul dintre cei mai mari poluatori din mediul urban), toată „modernizarea” a fost gândită pe fondul unei suprafeţe asfaltice care a rămas cam aceeaşi în ultimii 60-70 de ani. De la câteva sute de maşini care, probabil, în acea ­perioadă traversau într-o oră marile bulevarde ale Capitalei, am ajuns astăzi la un flux similar, dar atins în minute. Momentul când griparea traficului va deveni sesizabilă pentru un procent majoritar din rândul utilizatorilor nu este departe. Bucureştiul se află pe locul 4 în Europa şi 14 în lume în ierarhia celor mai aglomerate oraşe într‑un clasament realizat de TomTom pentru anul 2019. Datele adunate provin din 57 de ţări şi vizează 416 localităţi de talie mică (sub 800.000 locuitori), medie (peste 800.000 locuitori) şi mare (peste 8 milioane de locuitori). Practic, bucureştenii petrec cu 52% mai mult timp în trafic decât ar fi normal. Cu 13% mai mult decât parizienii, cu 14% mai mult decât şoferii din Roma sau Londra şi cu 15% mai mult decât cei din New York.

Prin urmare, orice tentativă de reducere a timpului petrecut în trafic este mai mult decât binevenită. Acest obiectiv, coagulat cu criza pandemică prin care trecem, axată pe distanţare fizică, deschide calea, mai mult ca niciodată, abordării cu seriozitate a temei utilizării vehiculelor cu două roţi. Desigur, într-un mediu lipsit de ameninţarea COVID-19, transportul în comun ar fi prima variantă de deplasare care ar trebui optimizată pentru o utilizare cât mai extinsă. Motivul este simplu: reprezintă cel mai bun raport spaţiu / călător, cu mult sub cel oferit de maşinile personale care sunt cele mai mari consumatoare de spaţiu / pasager. În absenţa unei asemenea ipoteze, iniţiativa legislativă prin care cei care au deja un permis de categorie B cu vechime de trei ani să poată primi şi categoria A1 după efectuarea unui anumit număr de ore de şcoală, fără să mai fie nevoie de examen, este una oportună. Dacă proiectul va primi undă verde din partea Parlamentului asta va însemna că şoferii care îndeplinesc cele două cerinţe vor putea conduce vehicule pe două roţi cu o cilindree maximă de 125 cmc, cu putere maximă de 11 kW (15 CP) şi cu un raport putere / greutate de maxim 0,1 kW/kg. Este adevărat că în prezent cei care au permis de categoria B pot să urce la ghidonul unor scutere cu motoare de până în 50 cmc şi 4 kW putere maximă, care prin construcţie pot merge cu mai mult de 25 km/h, dar nu pot depăşi 45 km/h (sau propulsie electrică în aceleași coordonate). Există însă reţineri întemeiate în ceea ce privește utilizarea acestora pentru că vitezele mici de deplasare le armonizează mai greu cu ritmul traficului, aspect care nu mai este valabil în cazul scuterelor sau motocicletelor cu motoare de 125 cmc care sunt mai agile şi mai rapide. Dată fiind vulnerabilitatea la care predispune utilizarea unui scuter sau a unei motociclete în trafic, reapare în scenă nevoia de respect, bun-simţ, condus prudent şi disciplină din partea tuturor celor care împărţim asfaltul urban. În plus, cu siguranţă că reţeaua de senzori care monitorizează calitatea aerului va arăta mult mai des şi timp mai îndelungat valori „verzi” ale indicilor de calitate a aerului în Bucureşti. Nu trebuie ignorat nici aspectul practic: toţi cei care vom trece de la volan în şa vom reduce dramatic și timpul, dar şi nervii consumaţi zi de zi în trafic.

     Foto: motodan.ro, republica.ro, Suzuki

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


9 − unu =