Dayana Stănescu: „Călătoriile mele sunt un mod de a experimenta lumea”

,

Excursiile mele moto sunt în locuri unde nu ajunge multă lume.

Părinții i-au spus să-și ia gândul de la călătoriile pe două roți și au sfătuit-o să facă un copil. Când și-a cumpărat prima motocicletă s-a dus și le-a prezentat „nepotul”. De atunci, Dayana Stănescu a început să caute cele mai neumblate drumuri și s-a ambiționat să treacă de ele. A ajuns și la 4.000 de metri în Pamir, dar a fost și în India, Vietnam și Crimeea. De cele mai multe ori pleacă singură. Așa descoperă și se descoperă…

Auto Test: Cine ți-a transmis pasiunea pentru motocicletă?
Dayana Stănescu: Pasiunea pentru acest domeniu am dobândit-o în urma unei excursii în Germania în anii `80. Am văzut motocicletele care treceau pe lângă noi cu 170 km/h și atunci mi-am zis: „Vreau și eu!”. Culmea este că nu sunt o împătimită a vitezei și îmi place să merg fără riscuri. În familia mea nu au existat motocicliști. Eu în liceu eram rockeriță, iar cumpărarea unei motociclete ar fi însemnat pentru ai mei nu numai ceva periculos, ci o adevărată „pierzanie”. Așa că au făcut tot posibilul pentru a mă împiedica să ajung vreodată să-mi cumpăr una.
Auto Test: Când ai urcat prima oară pe motocicletă?
Dayana Stănescu: Eram în Elveția, prin anii `90 și le povesteam prietenilor cât de mult îmi doresc să merg pe motocicletă. Unul dintre ei era motociclist și m-a luat cu el, să-mi arate peisajele Elveției, dar după cinci minute de mers pe două roți mi s-a dus tot entuziasmul, iar tot drumul am murit de frică. La prima oprire l-am întrebat cu ce viteză a mers, pentru că simțeam cum fac febră musculară de la efortul de a-mi ține capul pe umeri… Mi-a spus că nu a avut mai mult de 60 de km/h (râde). A fost singura experiență ca pasager și sper că așa va rămâne.

Auto Test: A fost greu să înveți să o conduci?
Dayana Stănescu: M-am dus la școala moto în secret, evident, pentru că ai mei nu trebuiau să afle. Orele le-am făcut pe motocicleta instructorului, un Ij care cred că făcuse războiul. Mi s-a părut foarte ușor, iar după două ore parcurgeam traseul din poligon fără probleme. Se întâmpla în anul 1994.

Auto Test: Și care a fost prima motocicletă?
Dayana Stănescu: Am cumpărat-o abia în anul 2007, asta după ce am fost „aproape” de două ori să cumpăr una. Ce s-a întâmplat? Mi-am dat seama că soluția nu este să muncesc, să fac un „ban”, ci să devin un bun profesionist în meseria mea. Așa că după ce am terminat două facultăți, am făcut pasul mult visat și mi-am luat motocicletă. După 13 ani! Aproape uitasem să conduc, așa că am luat câteva ore de poligon, înainte să o aduc de la dealerul din Ploiești. Drumul spre casă a decurs fără probleme, doar că după ce m-am urcat în șa nu-mi venea să mă mai dau jos. Am ocolit și am ajuns la destinație după cinci ore și 150 de kilometri. În primul an, după ce am luat motocicleta, nu m-am atins deloc de mașină. Am mers chiar și când era polei. Atunci am luat prima căzătură, dar tot nu m-am oprit.

Auto Test: Am văzut din fotografii că ai descoperit destul de rapid și cuvântul „enduro”…
Dayana Stănescu: A fost haios. Am planificat cu un prieten să-mi arate câte ceva din tainele acestor călătorii,  numai că el a aflat în ultima clipă că nu mai poate să meargă, iar eu nu am putut să nu mă duc, așa că s-a transformat într-o excursie „solo”. Și uite cum m-am „pierdut” pe dealurile din zona Bisoca, din județul Buzău, cu motocicleta mea, Honda CB, care s-a dovedit o alegere foarte bună. Aventura de la Bisoca m-a câștigat definitiv, iar în luna mai a anului 2008 mi-am luat o motocicletă BMW F650GS. În luna iulie plecam deja în prima mea călătorie „adventure”: o tură de șase săptămâni și 13.000 de kilometri până în Kazakhstan și Uzbekistan. După această călătorie mi-am luat și un BMW Dakar, pe care l-am modificat și i-am pus suspensii de KTM. Acum am un BKTMW, așa cum îi spun eu (râde). Iar ca să fie treaba și mai bună am luat și un KTM adevărat, pentru ture de „enduro”, pentru că vreau să merg pe orice drum îmi doresc.

Auto Test: Și unde ai plecat în afara țării?
Dayana Stănescu: Mare parte din Europa o văzusem deja înainte de a avea motocicletă, iar după ce am descoperit drumurile off-road am conștientizat preferința mea pentru descoperirea modului în care omul poate supraviețui în orice condiții și nu pentru civilizația în care trăiesc de obicei. Când eram la Bukhara, în Uzbekistan, am auzit cât de frumoase sunt călătoriile în Pamir și visul meu a fost să ajung acolo. Prima oară am plecat spre Pamir, împreună cu câțiva amici, în anul 2012, dar a trebuit să rămânem în Kârgâzstan pentru că s-a închis granița cu Tadjikistan. Am profitat de timp și am bătut toate pasurile accesibile. În anul 2014 am avut noroc și am ajuns unde mi-am propus. Am atins înălțimi de peste 4.000 de metri și am ajuns pe câteva trasee mai puțin cunoscute. Din păcate, statutul de mamă nu se potrivește cu cel de „călător prin lume”, așa că aventurile sunt mai rare. Cu toate acestea, am ajuns în multe locuri exotice: India, Albania, Crimeea și Vietnam.

Auto Test: Te pricepi să repari motocicleta, în caz că se întâmplă…
Dayana Stănescu: Nu poți să pleci în pustietăți fără să știi să acorzi „primul ajutor” calului tău. Pasiunea mea merge până la capăt: mă pricep să „meșteresc” la mașini, dar și la motociclete. În Kazakhstan mi se tot oprea motorul, iar la un moment dat s-a rupt maneta de la ambreiaj, după o zi în care am mers fără să fi văzut țipenie de om. Au fost probleme de care am trecut cu bine.
Auto Test: Cu cine pleci în aceste călătorii?
Dayana Stănescu: În majoritatea drumurilor mele sunt singură, dar eu nu simt asta… Mi-am dat seama că aceste călătorii „solo” sunt un mod de a experimenta lumea într-un fel particular, direct și personal, pe care am ajuns să îl prefer pentru că îmi dă libertatea de a percepe experimentele în modul meu propriu. În plus, călătoriile în care merg pot fi considerate extreme și nu prea sunt fete care să-și dorească să vină. Uite, în Kazakhstan am fost plecată împreună cu un cuplu. Nu ne-am înțeles deloc și am continuat călătoria singură. Este foarte greu să-ți găsești parteneri de drum. Nici călătoriile cu băieții nu au mers grozav și s-au lovit de faptul că eram femeie. În aceste condiții am avut unele limite pentru că am fost nevoită să mă feresc de locuri în care se circulă puțin sau unde dificultatea traseului este alta de la o ploaie la alta.

Auto Test: Cum sunt privite femeile în trafic?
Dayana Stănescu: În nicio țară, chiar și în zonele mai izolate, nu am simțit un sentiment de „wow” sau negativ legat de faptul că sunt femeie. Am întâlnit multe sprâncene ridicate când m-au văzut singură (râde). În unele țări, localnicii au fost mai interesați de motocicletă sau pur și simplu de faptul că eram o străină care a ajuns până acolo.
Auto Test: Iar în România?
Dayana Stănescu: Cred că în țara noastră problema egalității de gen a depășit de mult faza în care cineva să se poarte diferit pentru că întâlnește o femeie în trafic. În ceea ce privește modul în care suntem primite în comunitățile moto… A fi motociclist înseamnă că faci parte dintr-o familie, iar familia presupune existența unei femei, cu toată naturalețea acestui fapt. Nu am fost privită niciodată diferit.

Auto Test: Ce spun cei din familie?
Dayana Stănescu: Îți spunem că ai mei au încercat să mă împiedice să fac acest pas. „Las-o încolo de motocicletă, mai bine te gândești să faci un copil!”. Când am cumpărat prima motocicletă, am parcat în fața casei și i-am invitat să își privească „nepotul” pe geam. Tatăl meu, la vârsta lui, îmi zice că se gândește să învețe să meargă pe motocicletă, ca să plece, în excursii, alături de mine și de fiul meu.
Auto Test: Și fiul este pasionat?
Dayana Stănescu: Băiatul meu este mândru că mama lui este motociclistă. I-am cumpărat o motocicletă pe măsura lui și ne plimbăm prin păduri și câmpuri, pe unde se poate merge fără carnet.
Auto Test: Știu că faci parte din „Asociației Femeilor Motocicliste din România”. Care sunt obiectivele voastre?
Dayana Stănescu: Să promovăm motociclismul în rândul femeilor. Organizăm în fiecare an două întâlniri naționale, avem multe evenimente și pentru fetele începătoare, dar sunt și multe ieșiri de weekend, între noi. Inițial am fost reticentă cu ideea intrării într-un grup de femei, dar am descoperit în această asociație o adevărată familie. Atunci când avem începătoare cu noi, planificăm turele încât să se meargă pe niveluri de experiență, iar cineva are grijă de ele. Noi suntem mereu alături de ele, indiferent despre ce este vorba: sfaturi despre școala moto, echipament, stil de mers, probleme de mecanică. „WIMA” organizează și multe acțiuni de socializare și distracție, chiar și atunci când motocicletele sunt la iernat.

Auto Test: Ce sfaturi ai pentru doamnele și domnișoarele care vor să meargă pe motocicletă?
Dayana Stănescu: Să înceapă școala! Atunci se vor lămuri dacă le place sau nu. Sunt multe școli care oferă ore gratuite „de încercare”. Să se intereseze, încercarea „moarte n-are”. Oricine poate conduce un scuter sau o motocicletă. Este adevărat că îți trebuie curaj să urci pe motocicletă, dar să știi că în baie au loc cele mai multe accidente. Iar acolo nu-ți este teamă să intri! Tot adevărat este că atunci când ai un accident cu motocicleta ești mai expus ca atunci când mergi cu mașina, dar ești cam la fel de vulnerabil când ești pieton. Doar că ai echipament de protecție.
Auto Test: Și cum să se ferească de accidente?
Dayana Stănescu: Eu văd problema accidentelor cu motocicliști ca o problemă de asigurare personală. Asigurarea că ți-ai pregătit corespunzător motocicleta, că ți-ai luat echipament de protecție adecvat, că nu conduci peste propria capacitate de a stăpâni motocicleta. Este foarte important să adaptezi viteza la condițiile de drum și să respecți regulile de circulație, dar și să conduci preventiv, prin asta înțelegând să fii atent la ceilalți conducători și să le anticipezi intențiile. Cele mai multe accidente se produc pentru că motociclistul nu a observat intenția conducătorului auto, care nu l-a observat la rândul lui. Față de acum 15 ani, șoferii sunt mult mai conștienți de existența motocicliștilor, dar este loc și de mai bine. De aceea m-am bucurat de campania „Martie – Luna siguranței pe două roți” și cred că acum suntem, măcar puțin, mai în siguranță. Le spun doamnelor și domnișoarelor care ezită să nu lase îndoiala să le răpească visul. Fiecare dintre noi suntem răspunzători și putem să alegem dacă ajungem la cea mai bună versiune a noastră!

 Foto: arhiva Dayana Stănescu

Acest articol face parte din numărul 254 – exclusiv online – al revistei Auto Test Magazin.

INTERVIU: Vera Agachi – Vera și poveștile frumoase din Europa

Denise Vișineanu: Călător pe tărâmul făr` de noapte

Ina Popa: „Și noi suntem în trafic”…

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


3 + doi =