Cristian Bucur: Perspective asupra dieselului

,

Într-un punct în care evoluția motoarelor cu aprindere prin compresie se află la răscruce, o radiografie a fenomenului diesel ne ajută să înțelegem cum vor evolua lucrurile într-un viitor deloc îndepărtat. Despre acest moment a avut amabilitatea să ne vorbească directorul tehnic al Registrului Auto Român, dl. ing. Cristian Bucur.

 

Auto Test: Puteți să ne spuneți, în câteva cuvinte, care au fost premisele ofensivei diesel pentru constructorii de automobile?

Cristian Bucur: Dacă în urmă cu 20-25 de ani dieselul era motorizarea predilectă a vehiculelor utilitare şi doar marginal se infiltra în specificaţiile tehnice ale turismelor, astăzi domină autoritar vânzările de automobile la nivel european cu un procent care depăşeşte pragul de 50%. Până şi SUA a devenit receptivă în ultimii ani la motorizările diesel şi la cele pe benzină de cilindree mică. În România, aproape 40% din parcul auto funcţionează cu motorină. Succesul acestei motorizări în actuala conjunctură de protejare a mediului se bazează pe emisii scăzute de dioxid de carbon care se adaugă la o altă calitate extrem de atractivă pentru publicul larg – consumul specific redus. Asta înseamnă un cost de exploatare foarte convenabil în raport cu motorizările pe benzină care, pus în balanţă cu oscilaţiile într-un trend crescător al preţului petrolului, devine un element de aderenţă la acest tip de motorizare. Mai mult: nu trebuie neglijată nici oferta de cuplu care spre deosebire de motoarele pe benzină dezvoltă valori mai mari ale acestuia şi de la turaţii foarte joase. Asta înseamnă accelerări mai viguroase şi o stare de confort care satisface aşteptările clienţilor de astăzi în ceea ce priveşte performanţele dinamice. De altfel, rafinamentul motoarelor cu rampă comună a propulsat dieselul până în zona limuzinelor de lux precum BMW Seria 7 sau Mercedes S-Class. Iar performanţele l-au impus, încă din 2006, până şi în sfera maşinilor de competiţie precum Audi R10 TDI. Dar ca să se ajungă aici a fost nevoie şi de şansă. Iar şansa dieselului, cel puţin în ceea ce priveşte Franţa, a apărut prin anii ‘60, atunci când a fost demarată construcţia de centrale nucleare. Acest demers a generat închiderea termocentralelor care funcţionau pe motorină. A rezultat aşadar un surplus important de combustibil care trebuia „evacuat”. Guvernul francez a hotărât vânzarea sa fără accize pentru a-l face atractiv pentru industria auto. Evident, producătorii de automobile au fost atenţi la acest fenomen şi au speculat nişa care se crea prin perfecţionarea motorizărilor diesel de care dispuneau.

Auto Test: În ciuda faptului că au o serie de avantaje, de ce motoarele diesel sunt considerate periculoase la ora actuală?

Cristian Bucur: Fiind tot un combustibil fosil, arderea motorinei eliberează în atmosferă aceeaşi compuşi poluanţi ca şi un motor pe benzină: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot şi particule. Ceea ce deosebeşte cele două tipuri de combustibil este cantitatea. În mod special, particulele. De fapt este vorba despre molecule de carbon cu un înveliş de hidrocarburi aromatice şi oxizi metalici. Dimensiunile acestora sunt foarte mici, de ordinul jumătăţilor de micron, şi sunt cele care, în urma studiilor ştiinţifice, au fost declarate că prezintă pericol cancerigen. Fiind atât de mici ele reuşesc să pătrundă până în alveolele pulmonare şi pot genera boli respiratorii, cardio-vasculare şi cancer pulmonar. Studii realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe o categorie de conducători auto expuşi în mod constant la acest mediu toxic – cei care lucrau în cariere şi mine (deci boli profesionale) – au demonstrat clar potenţialul cancerigen al particulelor. Ca urmare, ele sunt înscrise pe lista cu substanţe cancerigene publicată de OMS.

Auto Test: Și care a fost replica constructorilor de automobile?

Cristian Bucur: Aceștia, evident, nu au stat degeaba. Încă din anul 2000 au introdus filtrelele de particule atât la vehiculele noi cât şi ca posibilitate de montare post-vânzare. Aceste dispozitive de depoluare erau menite să reţină particulele care nu puteau fi captate de sistemele de catalizare obişnuite. La acea dată era în vigoare norma Euro 3 şi s-a constat o reducere de câteva zeci de ori a emisiilor de particule în cazul montării dispozitivului de depoluare. Astăzi, la motoarele Euro 6, tehnologia filtrării particulelor este atât de avansată încât se poate afirma că emisia de particule tinde către zero. Pe de altă parte, fobia faţă de diesel este alimentată de nişte estimări care afirmă că populaţia din marile aglomerări urbane are o durată medie de viaţă mai scurtă cu 3 până la 5 ani. Dar este vorba de aglomerările urbane în care circulă cu precădere automobile diesel mai vechi de anul 2000. Acest aspect este foarte important. Iată un bun punct de plecare pentru eliminarea lor din circulaţie într-un anume interval de timp. Asta ar fi într-adevăr un fapt benefic pentru locuitorii din marile aglomerări urbane și pentru fiecare dintre noi în particular.

Auto Test: Se poate vorbi de dispariția motoarelor cu aprindere prin compresie? Iar în cazul acesta care vor fi direcțiile pe care vor marșa autoritățile la nivel european și mai ales național?

Cristian Bucur: Nu va fi vorba de o interzicere totală şi brutală a acestei motorizări. În primul rând ar fi o discriminare faţă de posesorii unor astfel de automobile care poate nu dispun de posibilităţi materiale pentru înlocuirea lor imediată. Nu trebuie să uităm nici de parcul de vehicule comerciale care se axează în proporţie uriaşă pe motorizarea diesel. E greu de crezut că, fie şi pe termen mediu, se va renunţa aşa uşor la diesel. Dar se pot lua alte măsuri pregătitoare cum ar fi taxarea tranzitării zonelor urbane, interzicerea circulării în anumite intervale orare sau chiar zile sau poate chiar restricţionarea maşinilor cu motoare diesel poluante în zonele urbane. Chiar şi în România există intenţia de a se apela la o astfel de strategie care să diminueze traficul vehiculelor cu motor diesel în zonele urbane. Germania a legitimat deja intoleranța faţă de motorizările diesel prin decizia dată în februarie anul acesta de Tribunalul Administrativ Teritorial care deschide calea primăriilor locale de a impune interdicţii de circulaţie vehiculelor cu propulsie pe motorină. Acum un an Franţa declara prin vocea lui Nicolas Hulot, ministrul mediului, că din anul 2040 va interzice complet circulaţia maşinilor cu motor diesel. Măsura este legată de obiectivul stabilit de actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron, în ceea ce priveşte reducerea masivă a emisiilor de carbon până în anul 2050. Dar eliminarea automobilelor diesel foarte poluante ar putea beneficia de factori favorizanţi din partea statului cum ar fi un anume sprijin financiar, de exemplu. Poate nu ar fi nevoie nici de o condiţionare pentru achiziţia unui vehicul nou şi, de ce nu, să se acorde un stimulent financiar mai mare în cazul în care proprietarul doreşte să cumpere un automobil cu motor diesel modern. Din punctul de vedere al statului singurul lucru important este să rezolve scoaterea din circulaţie a acestor motorizări diesel învechite şi poluante. Nu în ultimul rând, constructorii îşi vor alinia produsele la acest trend. Este de aşteptat o scădere a ponderii motoarelor în vânzările de maşini noi concomitent cu o creştere a celor de tip electric şi hibrid care pe termen mediu vor deveni majoritare. Poate chiar cu o nişă interesantă a vehiculelor cu propulsie pe hidrogen.

Auto Test: Vă mulțumim pentru timpul acordat.

 

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE

Mașinile electrice. Bătălia pentru Europa

Dacia Duster Coupe, primele imagini

Ing. George-Adrian Dincă, Director General RAR: „Oricine va dori să cumpere un autoturism înmatriculat în România va putea afla tot istoricul mașinii cu un simplu SMS!”

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


opt − = 6