„Brâul termic” al Terrei

,

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research au publicat la sfârşitul lunii februarie un studiu referitor la ceea ce ne-ar putea aştepta din punct de vedere climatic: furtuni din ce în ce mai puternice şi mai dese, valuri de căldură din ce în ce mai intense şi veri din ce în ce mai secetoase.

Concluziile îngrijorătoare se bazează pe studiul AMOC. Nu, nu este vorba de Aston Martin Owner`s Club ci de Atlantic Meridional Overturning Circulation, cunoscut mai bine sub denumirea de Gulf Stream System. Oricum ne-am referi la el, este vorba de un fenomen de proporţii planetare format de curenţii oceanici care deplasează în fiecare secundă circa 20 de milioane de metri cubi de apă, adică de aproape o sută de ori mai mult decât fluviul Amazon. Putem spune că este un fel de brâu termic al Terrei, responsabil şi de reglarea climei în zona Europei, dar şi de nivelul mării în regiunea SUA. Face acest lucru prin transportarea apei calde de suprafaţă din zona ecuatorială în zona arctică, de unde preia apa rece din adâncuri, cu salinitate scăzută, şi o transportă către zona ecuatorială. Echipa de cercetători din Irlanda, Anglia şi Germania a descoperit că AMOC nu numai că a încetinit, dar se află şi la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 1000 de ani.

Cum măsurătorile directe se fac din 2004, a fost nevoie de o reconstrucţie a istoricului evoluţiei acestui curent folosind mijloace indirecte. În acest scop au fost utilizate informaţii obţinute din studierea cercurilor trunchiurilor copacilor, miezurilor de gheaţă, sedimentelor din ocean şi a coralilor. S-a apelat chiar şi la date istorice culese din jurnalele de bord ale ambarcaţiunilor. Pentru a contura profilul AMOC au fost utilizate trei tipuri de date: tiparele de temperatură din Oceanul Atlantic, proprietăţile masei de apă de adâncime mică şi dimensiunile granulelor de sedimente de la mare adâncime cu vechime cuprinsă între 100 şi circa 1600 de ani. Luate separat, aceste date indirecte nu oferă o imagine coerentă şi corectă a evoluţiei AMOC, subliniază Levke Cesar, cercetător principal al studiului. Şi adăugă „dar consolidate, informaţiile creează o imagine robustă a evoluţiei sale”. Suspiciunea legată de incertitudinea datelor culese indirect a fost eliminată de statisticiana Nimah Cahill de la Universitatea Maynooth din Irlanda care a constatat că în 9 din 11 cazuri, seturile de date au confirmat o slăbire reală a curentului AMOC. Concluzia sa este fermă: „Presupunând că procesele măsurate în înregistrările indirecte reflectă modificări ale curentului AMOC, acestea oferă o imagine consistentă, în ciuda diversităţii locațiilor și intervalelor de timp. AMOC a slăbit la un nivel fără precedent faţă de ultimii peste 1000 de ani”. Încetinirea curentului a fost prevestită cu mulţi ani în urmă ca urmare a efectului de încălzire globală cauzat de gazele cu efect de seră. Iniţiatorul studiului, Stefan Rahmstorf, a declarat că analiza datelor a arătat că AMOC a avut un comportament relativ stabil până la sfârşitul secolului 19.

Odată cu sfârşitul micii ere glaciare (în jurul anului 1850), curenţii oceanici au început să scadă în intensitate, după care a urmat un declin şi mai drastic începând cu mijlocul secolului 20. Studii anterioare făcute de el au semnalat o încetinire cu aproximativ 15% a curentului oceanic faţă de această perioadă, fapt care demonstrează o legătură directă între activitatea umană şi încălzirea globală.

Conform concluziilor lui Rahmstorf, continuarea procesului de încălzire globală va slăbi în continuare sistemul AMOC, cu până la 34-45% până în 2100. Efectele acestei încetiniri se vor reflecta în comportamentul atipic al climei, dar va avea impact şi în ceea ce priveşte viaţa marină. Consecinţele nu pot fi deocamdată anticipate cu exactitate, dar studiul AMOC continuă pentru a se afla cât mai multe despre ce anume cauzează modificarea comportamentului acestui gigantic curent marin şi cum ar putea fi el „reparat”.

Foto: graincentral.com , iasgatewayy.com, ideas.ted.com, scientificamerican.com, wallpapercave.com

 

Lasă un răspuns

(*) Obligatoriu. Adresa de e-mail rămâne privată


− 2 = sase